„Mama, am pe Domnul Hristos în piept”
Hristos a înviat, măicuța mea dragă!
Ce mult doream să vă scriu câteva rânduri, iar astăzi
am prins momentul potrivit. Am rămas cu inima plină de bucurie de la întâlnirea
dumneavoastră cu Ioan... Voiam să vă zic că de atunci Ioan vine și îmi
spune o chestie foarte interesantă și cred că de la Maica Siluana o știe, că eu
nici măcar odată nu am pomenit așa ceva: „Mama, am pe Domnul Hristos în piept,
Care mă cheamă Ioan Ioan” și arată cu pumnulețul în piepul lui.... pe urmă
fuge la joacă. Îl tot întreb „Mama, cine ți-a spus așa?” și nu răspunde.
Zilele trecute lucrau muncitorii pe vârful unei case și el
spune deodată „Doamne miluiește să nu cadă nenea jos”... Am rămas trăznită.
Oricum mi-a fost inima tare bucuroasă că v-ați întâlnit.
Mulțumesc pentru acea bucurie.
M
Să vedeți miracol!
Dragă maica Siluana,
Slavă Domnului pentru toate!
Am lucrat la sfârșitul sesiunii 3, unde se vorbește despre
vinovătie, și am aflat că în relație cu mama, eu am acoperit vinovăția ei,
luând-o asupra mea ca s-o protejez.
Deci m-am învinovățit eu că, atunci când eram copil, n-am
primit afecțiunea și iubirea și ocrotirea de care toți copiii au nevoie. M-am
simțit eu ca fiind insuficientă sau nepotrivită, ba chiar o povară pentru
părinți. Mă simțeam vinovată și că mă născusem.
Atâta timp cât refuzam să văd adevărul și o protejam pe
mama luând asupra mea responsabilitățile și vinovăția care erau ale ei, am
avut niște bube sau alergii care au început să se formeze pe față.
Astăzi, să vedeți miracol: Am acceptat că nu a fost vina
mea, că am fost un copil bun care a meritat iubire și afectiune, dar a fost
vina mamei că nu mi le-a dat. Odată ce am văzut adevărul și am pus
responsabilitatea pe mama, refuzând s-o mai apăr, mi-au căzut bubele de pe
față. Nu mi-a venit să cred!
Doamne ajută,
CS
E minunat cum ai lucrat și multumesc Domnului pentru
lucrarea Lui cu tine. E important pentru noi să înțelegem că rostirea
adevărului despre părinții noștri, fără judecată și fără gând de răzbunare, ci
cu rugăciune și respect, este vindecare. Avem porunca să-i respectăm așa cum
sunt, cum au fost și nu să-i idealizăm sau să-i ponegrim. Să avem încredere în
mila Domnului că El va lucra și vindecarea lor care deja începe cu iertarea
noastră.
Te îmbrățișez și te aștept mai departe cu drag.
Cu drag și rugăciune,
Maica Siluana
PS: Dacă nu primiți răspuns, continuați să lucrați temele și
să le trimiteți aici.
Sursa: Centrul de Formare si Consiliere Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil