E o bucurie mare sa devii intreg. Sa fii al tau, neimpartit de dureri - cu toate ca nu poti castiga asta fara durere.
Am fost intreaga de la bun inceput, si o durere, sau o lipsa (cum zice Oana Moraru), mi-a impartit fiinta in 2, sau 3, si-apoi, in milioane de oglinzi in care nu ma vedeam decat mai mica decat sunt.
Cand crezi si te rogi, durerile astea invie, si ard in fata ochilor, iar pana cand nu cer harul lui Dumnezeu sa vina sa le vindece, nimic altceva nu o poate face. Tone de carti de psihologie, exercitii de programare mentala, nimic.
Numai pacea lui Dumnezeu ajunge in adancul inimii, acolo unde odata demult, raul a intrat si a spart oglinda cea intreaga a fiintei mele. Harul e insasi Prezenta lui Dumnezeu, care se apleaca si se coboara in sufletul mic de om ca sa-l vindece de rani.
Harul lui Dumnezeu ma iubeste pe mine intreaga, asa cum sunt - nu rupta in bucatele de raul care m-a atins. Asa invat si eu lucruri noi despre mine: ca sunt mult mai inalta, mult mai mare si mult mai pretuita decat cred. Sau decat m-a facut cel rau sa cred.
Asa mi se descopera mie modelul integritatii lui Dumnezeu, care e intreg si drept in toate. Cand ma revoltam impotriva lui Dumnezeu ("da de ce, Doamne, da de ce mie ..?!"), nu vedeam. Cand ma rup de modelul ideal din capul meu, care ma face de fapt sa sufar ("ar fi trebuit sa fii si tu intreaga, sa ti se intample asta si asta - ca sa fii un om intreg ...") si cand ma intorc cu fata la suferinta mea si o traiesc impreuna cu Dumnezeu, primesc mangaiere si vindecare. Vindecarea inseamna mai multe etape, dar catre sfarsitul ei aduce intotdeauna intregire.
Intregirea fiintei mele cu cele rapite de cel rau inca din copilaria mea ("caci intru faradelegi m-am zamislit si intru pacate m-a nascut maica mea").
Ce e incredibil e ca, Dumnezeu cel mare, drept si intreg - nu e de fapt intreg fara mine. Asta e marea Taina a lui Dumnezeu: Dumnezeu nu are nevoie de nimic, dar nu e intreg fara mine.
Sufera pentru mine si a murit pentru mine - atat de mare e lipsa lui "de mine".
Pentru copilul nedorit care am fost eu, faptul ca Dumnezeu ma cunoaste si ma doreste inca dinainte ca mama mea sa ma fi nascut, este o vindecare mai mare decat toate.
De cand am nume de botez, Dumnezeu ma cheama.
Ma cheama pe nume si imi spune "tu".
Ma cheama ca sa fim impreuna - sa fim intregi.
Eu, noi si toata lumea Lui.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu