In Sfânta Liturghie nu se repetă Jertfa Mântuitorului şi nici n-o comemorăm
Dacă în trupul şi psihismul nostru îi moştenim pe părinţii
şi strămoşii noştri şi suntem urmaşii lor până la Adam, în nous suntem prezenţi
cu toţii în Adam, omul total sau ipostatic, cum îl numeşte Părintele Sofronie
de la Essex.
Aşa înţelegem cum, în Sfânta Liturghie nu se repetă Jertfa
Mântuitorului şi nici n-o comemorăm, ci devenim părtaşi la ea intrând în
Împărăţia întemeiată pe ea. De aceea şi cântăm la praznice: Astăzi S-a născut
Hristos, Astăzi a Înviat Hristos! La acest Astăzi avem acces prin nous şi
pentru intrarea definitivă în el ca "Ziua a opta" ne pregătim prin
viaţa noastră de creştini.
La Hristos nu ne raportăm decât la prezent
La Hristos nu ne raportăm decât la prezent. Ieri este
amintire. Mâine este iluzie. Omul astăzi se întâlneşte cu Hristos (Evr. 3, 13),
aşa cum spune şi Origen: „Pentru Dumnezeu un secol se socoteşte ca durata unei
singure zile, ba chiar mai puţin“ (ibidem). Deci, pentru fiecare dintre noi,
acest prezent se consumă la modul conştient de dimineaţă până seara, o singură
zi fiind rezumatul întregii noastre vieţi, zi în care suntem chemaţi să
săvârşim în faţa lui Dumnezeu toate gesturile mântuirii noastre.
Astăzi ne mântuim. Fiecare zi a vieţii este o nouă zi, o
unică zi, irepetabilă, care punctează esenţial viaţa noastră. De aceea se
repetă zilnic la mănăstiri şi catedrale (şi nu numai) cele Şapte Laude încununate
de Sfânta Liturghie. De fapt, ele nu se repetă, ci se săvârşesc zilnic, în chip
unic, într-un prezent continuu, iar repetarea lor nu-i îngăduită fără
împlinirea lor totală în dumnezeiasca Împărtăşire şi de aici înlăuntrul omului
spre sfinţirea lui.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu