Sa-mi aduc mereu aminte: deznadejdea vine de la "eu fac. eu pot"

Si nu in primul rand de la "fac si pot" ci de la "eu".

Mary consoles Eve

Sr. Grace Remington © 2005 Sisters of the Mississippi Abbey

O Eve!
My mother, my daughter, life-giving Eve,
Do not be ashamed, do not grieve.
The former things have passed away,
Our God has brought us to a New Day.
See, I am with Child,
Through whom all will be reconciled.
O Eve! My sister, my friend,
We will rejoice together
Forever
Life without end.

 - Sr. Columba Guare © 2005 Sisters of the Mississippi Abbey

 Sursa

Stresul toxic la copii si Maicuta Domnului

In cresterea copiilor, stresul nu este un lucru de evitat. Copilul trebuie sa invete sa suporte o absenta sau lipsa de protectie pentru o perioada limitata de timp, sau ne-satisfacerea pe loc a unei dorinte crude, intolerabil de puternice, cum ar fi dorinta de a ajunge la un obiect atunci cand nu stii sa te tarasti pana la el, sau dorinta de a adormi atunci cand simti nevoia acuta de somn - si nu poti.
Stresul de acest tip im-puterniceste copiii, ii fortifica si ii ajuta sa se maturizeze - insa, numai atat timp cat ei au certitudinea ca sunt insotiti, ca au ajutorul alaturi de ei tot timpul - si aici tot timpul inseamna, statistic, 99% din cazuri.
Cand ajung sa aiba certitudinea ca nu au ajutor, oricat de mult l-ar cere, ei nu-l mai cer.

Daca insa, in stres fiind, inca striga dupa ajutor si nu-l primesc, atunci intra in starea de hyper-vigilenta, de stres continuu, cronic, extrem de periculoasa, pentru ca duce la acumularea de cortizon in organism, iar ei nu au puterea de a-l elimina fara ajutor. Starea de hyper-vigilenta devine una continua, stresul cronic se instaleaza si copilul incepe sa-si construiasca obisnuinte si rutine proprii pentru a se salva si de a obtine ajutor: crize continue, urlete fara motiv, lipsa somnului - in general pierderea obisnuintelor de a se odihni in ceva.

Cine are grija de un astfel de copil, trebuie sa fie capabil sa preia starea aceasta de otravire cu cortizon, hyper-vigilenta, si sa o poarte in locul lui. Copilul trebuie sa vada in acel om hotararea de a face orice - dar absolut orice - pentru a-l salva si a-i oferi linistea. Abia atunci se linisteste.

Numai ca omul care preia asupra lui aceasta stare, plateste un pret foarte mare, fizic si emotional. De aceea, e bine sa ceara ajutorul Maicutei Domnului - nu doar o data, de doua ori, ci la fiecare pas, oricand si oriunde, folosind orice mijloc care-i linisteste si odihneste sufletul (Paraclisul Maicutei Domnului, rugaciuni - orice).
Ajutorul care va veni - va veni pentru amandoi: si pentru om si pentru sufletul de copil.

daca : "la inceput a fost iubirea"

"Iubirea nu invidiaza, nu se mandreste, fiindca bunatatile celuilalt le considera ca fiind ale ei".

Sf. Ioan Gura de Aur

ecuatia Ortodoxiei

Marius Iordachioaia

 ecuația Ortodoxiei

cât adevăr, atâta umilință.
și câtă umilință, atâta rugăciune.
câtă rugăciune, atâta credință.
și câtă credință, atâta minune....

Invierea Iubirii noastre

…   Hristos a rămas de-a pururi Veşnicul îndrăgostit:

mai iubitor decât orice prieten,

mai drept decât orice stăpân,

mai mângâietor decât orice tată,

mai întru noi decât orice mădular al nostru,

mai de trebuinţă nouă decât chiar inima noastră“  –  Sfântul Simeon Noul Teolog

Sursa: Jurnaldemigrant

Calea Luminii

Al vostru părinte rugător şi frate împreună lucrător în via Bisericii şi a Neamului,

† TEOFAN
Mitropolitul Moldovei și Bucovinei